– analizând informaţiile agrometeorologice înregistrate în perioada ianuarie – august 2022 la staţiile meteorologice cu program agrometeorologic, privind cantităţile lunare de precipitaţii, situaţia rezervei de umiditate pe profile de sol de 0 – 20 cm, 0 – 50 cm şi 0 – 100 cm, precum şi intensitatea fenomenului de “arşiţă” în lunile iunie – august 2022, care au fost comunicate de către Administraţia Naţională de Meteorologie,
– analizând totodată şi informaţiile privind evoluţia condiţiilor climatice, a rezervei de apă din sol şi a stării de vegetaţie la culturile de toamnă la data de 1 septembrie 2022, înregistrate în zonele de influenţă ale unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi comunicate de către Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, potrivit cărora anul agricol 2021 – 2022 s-a caracterizat ca un an agricol extrem de secetos în toate arealele de cultură agricolă din România, pluviometria globală a fost mai redusă cu circa 29%, minus 137,5 mm, în raport cu media multianuală, temperaturile medii zilnice din principalele areale agroecologice ale României au fost mai mari în medie cu 1,2 grade Celsius în raport cu media multianuală înregistrată în arealele respective, iar temperaturile medii zilnice din sezonul cald, mai – august 2022, din principalele areale agroecologice ale României au fost în medie mai mari cu 2,2 grade Celsius în raport cu media multianuală înregistrată în arealele respective,
– având în vedere că, drept urmare a analizei acestor informaţii pentru culturile înfiinţate în toamna anului 2021, rezultă că în regiunile agricole Banat, Crişana, Maramureş, Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia şi Transilvania s-a înregistrat fenomenul de secetă pedologică moderată sau secetă pedologică puternică sau secetă pedologică extremă, care a afectat areale agricole extinse din aceste regiuni analizate,
-ţinând cont de faptul că manifestarea generală a fenomenelor meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamităţi naturale afectează grav atât suprafeţele cultivate, producţia obţinută, cât şi veniturile producătorilor agricoli afectaţi, cu implicaţii în asigurarea securităţii alimentare a populaţiei şi în reluarea ciclurilor de producţie de către producătorii agricoli,
– raportat la prevederile Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului afacerilor interne nr. 97/63/2020, cu modificările şi completările ulterioare,
– luând în considerare rezultatele centralizării la Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a informaţiilor cuprinse în rapoartele-sinteză cu pagubele la culturile agricole, asociate fenomenului meteorologic de secetă pedologică, întocmite de către comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă pe baza proceselor-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturi, potrivit cărora un număr de peste 16.740 de fermieri au fost afectaţi de seceta pedologică şi circa 250 mii ha cu culturi înfiinţate în toamna anului 2021 au fost afectate în grade diferite cuprinse între 30% şi 100% pe areale agricole importante la nivel naţional, dintre care: grâu – 187.358,35 ha, secară – 208,76 ha, triticale – 1.880,33 ha, orz – 25.294,42 ha, orzoaică – 2.062,59 ha, ovăz – 235,33 ha şi rapiţă – 26.719,06 ha,
– având în vedere prevederile din cadrul părţii a II-a cap. 1 secţiunea 1.2.1.2 din Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale pentru perioada 2014 – 2020, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 204 din 1 iulie 2014,
– înţelegând faptul că, pentru gestionarea consecinţelor în plan economic şi social ale situaţiei determinate de manifestarea fenomenului de secetă pedologică din anul agricol 2021 – 2022 asupra culturilor înfiinţate în toamna anului 2021, este necesară adoptarea unui act normativ de reglementare în regim de urgenţă în activitatea de producţie agricolă primară în sectorul vegetal,
– având în vedere că este imperios necesară pregătirea campaniei agricole de toamnă 2022, cu încadrarea în perioada optimă de însămânţare, şi necesitatea achiziţionării de inputuri agricole pentru asigurarea respectării tehnologiilor de cultură şi realizarea de producţii agricole eficiente,
– în condiţiile actuale generate de creşteri accentuate ale preţurilor la inputuri agricole, precum şi la energie electrică şi gaze naturale, în considerarea unei vulnerabilităţi financiare a fermierilor în condiţiile date,
– este imperios necesar să se adopte măsuri urgente de reglementare prin instituirea unei scheme de ajutor de stat sub formă de grant financiar acordat producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2021 ce au fost afectate de seceta pedologică, pentru a compensa o parte din cheltuielile efectuate în perioada de la înfiinţarea culturilor în toamna anului 2021 până la recoltare în anul 2022.
– Deoarece prezenta schemă de ajutor de stat produce efectele după primirea deciziei Comisiei Europene, se impune adoptarea prezentului act normativ în regim de urgenţă, astfel încât ajutorul acordat de la bugetul de stat să acopere parţial, în timp util, pierderile suferite de fermieri ca urmare a manifestării secetei pedologice pe suprafeţele cu culturi înfiinţate în toamna anului 2021 şi să asigure lichidităţi financiare absolut necesare pentru continuarea ciclului de producţie în toamna anului 2022.
– Raportat la faptul că în anul 2023 securitatea alimentară a României poate fi semnificativ periclitată,
-având în vedere necesitatea reglementării fără întârziere a acestor aspecte şi ţinând seama că nepromovarea în regim de urgenţă a prezentului act normativ va avea consecinţe negative prin:
a) imposibilitatea compensării producătorilor agricoli pentru pagubele înregistrate ca urmare a manifestării fenomenului meteorologic de secetă pedologică şi a afectării suprafeţelor cultivate în toamna anului 2021;
b) distorsionarea viitoare a pieţelor agricole prin posibila declanşare a unor crize privind raportul cerere-ofertă şi evoluţie necontrolată a preţurilor la produsele agricole primare din sectorul vegetal;
c) creşterea gradului de vulnerabilitate a producătorilor agricoli din cauza lipsei resurselor financiare necesare pentru achiziţia inputurilor şi efectuarea lucrărilor din campania agricolă de toamnă a anului 2022, în condiţiile dificile ale acestei toamne datorate creşterii accentuate din ultima perioadă a preţurilor la inputuri agricole, energie electrică şi gaze naturale, cu impact negativ asupra realizării suprafeţelor programate a fi înfiinţate cu culturi în toamna anului 2022;
d) riscul major ca o parte importantă a fermierilor să nu poată achita datoriile către furnizori, leasinguri, salarii, credite la termenele scadente, să se supraîndatoreze şi să nu mai poată continua activitatea;
e) riscul cedării unei părţi din terenurile lucrate, deţinute în proprietate, creditorilor în contul datoriilor scadente şi intensificarea amplorii fenomenului de acaparare şi fărâmiţare a terenurilor agricole;
f) impact social negativ major asupra fermierilor şi a membrilor familiilor acestora, atunci când sunt afectate veniturile din activităţi agricole, cu posibil impact în abandonarea cultivării terenurilor agricole sau chiar faliment,
întrucât elementele prezentate definesc un context excepţional şi vizează interesele economice ale României,
în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie o situaţie de urgenţă, extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
OUG 157